Istoria Speranței. Partea II. Fondată în Imperiu

Apariția fotbalului la Nisporeni

Potrivit arhivei de stat a Federației Ruse, singura care atestă documentar activitate fotbalistică la Nisporeni, fotbalul în orașul morilor de vânt a început să se practice la nivel competițional după al doilea Război Mondial (Documentat de Valentin Iacovlev: ”Fondul 7576. S-au păstrat unele date despre ediția a VII-a a întîetății republicii, date prezentate de cinovnicii moldoveni la Moscova, dar care lipsesc din Arhiva de Stat din Chisinau”).

În anul 1951 echipa din Nisporeni a participat în premieră la campionatul Republicii. Nisporenenii au jucat în seria I, alături de așa formații ca Dinamo Chisinau, Locomotiva Bălți, Spartac Dubăsari, Ungheni, Călărași și Orhei.

Debutul a fost modest. Echipa a pierdut toate meciurile, fără să marcheze măcar un gol și primind în propria poartă 22. Cea mai severă înfringere a fost cea cu echipa din Dubăsari: 0-7.

În 1952 Nisporeni a participat din nou în campionatul RSSM. În faza preliminară a competiției formația noastră a jucat în seria districtului Chișinău, alături de formații din Ungheni, Orhei, Râbnița, Călărași, Criuleni… Unicul rezultat păstrat în arhivă este cel cu învingătoarea seriei, echipa din Ungheni. Nisporenenii au cedat la limita, 2-3. Pentru turneul final s-a calificat Locomotiva Ungheni.

Nici în urmatorul an fotbalistic, 1953, echipa din Nisporeni nu se califică la turneul final.

În schimb, reprezentanții raionului au evoluat mult mai bine în competiția rezervată sportivilor de la sate. În 1954 echipa kolhozului ”Nicolae Svernik” a câștigat seria și s-a calificat la turneul final, care s-a desfășurat în orașul Tiraspol. Acolo, însă, nu a reușit să urce pe podium.

În selecționata republicii au fost invitați doi fotbaliști din Nisporeni: Leonid Revin și Iurie Ponomariov (foto). Ultimul avea să devină mai târziu unul din cei mai buni arbitri din Moldova.

La competițiile unionale selecționata sportivilor de la sate nu a strălucit, dar faptul că doi fotbaliști din Nisporeeni au ajuns în echipa republicii demonstrează faptul că fotbalul nisporenean se afla în dezvoltare.

În următorii ani formațiile din Nisporeni joacă fără succes în competițiile pentru sportivii de la sate. Nisporenenii nu reușesc nici măcar o calificare în grupele semifinale din campionatele RSSM, care se disputau în mai multe etape. Abia în anul 1962 Nisporeni se califică din faza grupelor preliminare, dar din nou ratează turneul semifinal.

În anul 1960, în premieră, echipa de juniori a centrului raional Nisporeni se califică la un turneu final republican. Nisporenenii au fost eliminați din turneu de viitoarea câștigătoare, echipa din Chișinău, scor 0-2. (În finală Chișinăul a învins echipa din Bender cu 11-1).

Dupa anul 1962 echipa din Nisporeni nu a mai participat în campionatul republicii. Periodic, formații din Nisporeni au evoluat doar în turneele pentru premiul ziarului ”Tinerimea Moldovei”, întâetatea ASB Kolhoznicul și în competiția dotată cu trofeul “Spicul de Aur”.

Speranța

În anul 1987 începe o nouă eră a fotbalului din Nisporeni. Din inițiativa mai multor entuziaști ai fotbalului (organizator: Tudor Robu) este fondat clubul de fotbal Speranța Nisporeni.

Speranța participă la primul campionat al Republicii în anul 1988. Abia formată echipa se clasează pe locul 7 din 15 formații în Divizia a III. Palmares: 12 victorii la activ si un golaveraj de 53-37.

În sezonul următor Speranța este inclusă în Divizia secundă, unde devine una dintre lideri și în anul 1990  promovează în prima divizie valorică a RSS Moldovenești.

Debutul pe prima scenă a fostbalului moldovenesc a fost destul de bun. La 14 aprilie, în prima etapă, Speranța reușește un 1-1 la Dubăsari, cu echipa din localitate Energetica. Iar în etapa cu numarul doi a surclasat cu 8-1 formația Maiak Chirsova. Abia în etapa a treia debutanta a cedat la Bender cu 0-1.

La finalul campionatului Speranța s-a clasat pe locul 7 în seria I, unde a evoluat alături de alte 11 formații. Printre meciurile cele mai reușite sunt cele cu a doua clasată, Politehnica Chisinau, scor 1-0. Cu 4-2 a bătut Cristalul Falesti. Iar Tighina–II Bender a fost învinsă cu 6-0 în retur. Zarea Chițcani, raionul Slobozia, a cedat la Nisporeni cu 1-5. În deplasare nisporenenii au învins doar la Drochia, 1-0. În timp ce pe teren pripriu, la fel, au cedat o singură data: 0-1 cu Alimentara Balti.

Turneul pentru locurile 11-14 în care trebuia să joace Speranța nu s-a mai disputat din cauza evenimentelor din Transnistria.

În anul 1991 s-au organizat ultimele 2 campionate ale RSSM: cel de primăvară și cel de toamnă. În primul campionat Speranța s-a clasat pe locul 10, cu doar cinci victorii la activ, golaveraj 14-21, cedând primelor două clasate, Cristal Falești și Dinamo Chișinau cu același scor: 1-5.

Campionatul de toamnă s-a disputat în perioada 17 august – 30 noiembrie 1991. Și atunci Speranța Nisporeni avea să obțină cel mai important trofeu din istorie!

În 14 meciuri jucate Speranța a adunat 20 de puncte: 9 victorii, 2 egalități și 3 înfrângeri: 2-3 cu Cristalul Fălești, 1-3 cu Nistru Ciobruciu și 0-1 cu Speranța Drochia. Astfel, nisporenenii au acumulat cu un punct mai mult ca următoarele două clasate, Constructorul Leova și Cristalul Fălești și și-au adjudecat PRIMUL TITLU NAȚIONAL DIN ISTORIE și singurul deocamdată.

Iată lotul campioanei RSSM ’91, Speranța Nisporeni: 

Portari: Vladimir Ciobanu (7 meciuri / 9 goluri primite), Grigore Crijanovschi (3/-3), Alexei Tataru (4/-3)

Jucători de câmp: Victor Cârlig (13/6), Serghei Balan (13), Victor Botezatu (12/3), Iurie Munteanu (11/1), Ion Munteanu (12/1), Petru Bîtcă (12), Serghei Macari (11/1), Igor Gheles (11), Gheorghe Pîrciu (10/5), Iurie Arnăut, Ghenadie Boldurescu (6), Vlad Ciorici (6), Ghenadie Sîrbu (3/1), Vlad Copoț (2/1).

Jucatorii și-au primit medaliile de campioni mult mai târziu, peste câțiva ani, dar acest eveniment totuși a avut loc. Majoritatea dintre ei au jucat la club încă mulți ani în perioada de după independență. În toți acești ani la cârma echipei s-a aflat Tudor Robu, unul dintre fondatorii formației.

Informație oferită de Valentin Iacovlev, Asociația de Istorie și Statistică a Fotbalului.