joi, 12 octombrie 2017

Primul fotbalist președinte de țară

George Weah
Tocmai vorbeam astăzi cu un prieten, bun cunoscător al fotbalului, despre potențialul uriaș pe care îl are regele sporturilor, dar care NU este valorificat absolut deloc de către politicienii moldoveni. Practic, fotbalul utilizat corect în scopuri politice îți poate aduce un procent semnificativ din electorat. Exemplu sunt cu duiumul. Cel mai apropiat nouă - Gigi Becali, un cioban ajuns în Parlamentul European.

Dar cel mai important și elocvent exemplu este cel al Liberiei, țară africană, de mâna a treia, așa cum suntem și noi (europeni de mâna a treia). În Liberia, marți au avut loc alegerile prezidențiale, care au fost câștigate de fostul fotbalist, celebru fotbalist - George Weah. Este primul fotbalist din istorie ajuns președinte de țară! 
(Info: RIA Novosti

Weah, câștigător al Balonului de Aur în 1995, a jucat la echipe mari precum PSG, Milan sau Chelsea. În 2005 a candidat prima dată, pirzând în turul 2 în fața unei femei, care devenise prima femeie președinte în țările africane. Și iată-l acum devenind deja el primul fotbalist ajuns președinte de țară. 

Asta înseamnă să faci ceva pentru fotbal, să te iubească mulțimea!!!


luni, 9 octombrie 2017

Liga Națiunilor - șansa noastră

Gata cu meciurile amicale la Națională. De la anul în locul amicalelor va apărea o competiție nouă - oficială, Liga Națiunilor, care va oferi posibilitatea chiar și selecționatelor mici, precum Moldova, să ajungă la turneul final al Campionatului European. 


Cum va arăta noua Ligă? Competiția va avea 4 divizii în care cele 55 de formații vor fi împărțite după coeficientul UEFA. Fiecare divizie va avea 4 grupe, în A și B vor fi patru grupe de câte 3 echipe, în C vor fi trei grupe de 4 echipe și una de trei, iar în D vor fi patru grupe de 4 echipe. Câștigătoarele vor promova, iar ultimele clasate vor retrograda. 

Moldova face parte din ultima divizie valorică, Divizia D. 

Cum putem ajunge la Euro? Naționalele care ratează calificarea la Euro 2020 prin preliminarii, vor avea șansa să o facă prin Liga Națiuniulor, care oferă ultimele 4 bilete pentru Euro 2020.


Fiecare divizie a Ligii Națiunilor oferă câte un loc la turneul final. Cel mai bine clasate 4 selecționate din fiecare divizie se vor întâlni în semifinale. Meciurile se vor disputa într-o singură manșă pe terenul echipei mai bine clasate. Finala se va desfășura pe terenul uneia dintre cele două formații calificate, acesta urmând să fie ales prin tragere la sorți.

Respectiv Moldova se va putea califica la Euro dacă va câștiga grupa din Liga Națiunilor, apoi semifinala și finala, pe care ar urma să le dispute cu alte câștigătoare ale grupelor din Liga D. 

Lista echipelor care fac parte din Divizia D - viitoare adversare cu care Moldova se va bate pentru un loc la Euro:

Insulele Feroe, Lituania, Belarus, Macedonia
Georgia, Armenia, Luxemburg, Letonia
Kazahstan, Andorra, Moldova, Malta
Liechtenstein, San Marino, Kosovo, Gibraltar

24 ianuarie 2018 - tragerea la sorți a grupelor Ligii Națiunilor

joi, 5 octombrie 2017

Noua Arenă din Nisporeni. Am fost acolo. Vezi poze

Am fost azi la Nisporeni, unde au demarat lucrările la construcția sau mai bine zis, la reconstrucția stadionului din localitate.

Din istorie: actualul Stadion din Nisporeni s-a construit timp de 3 ani și a fost dat în exploatare în anul 1979, însă a fost deschis oficial un an mai târziu, în 1980, odată cu deschiderea Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova. 

Câteva precizări, pentru că în presă apar informații contradictorii:

1. Stadionul va avea o capacitate de 6 (șase) mii de locuri (a 3-a categorie UEFA).
2. Stadionul va fi reconstruit. Adică actuala tribună va rămâne și va fi reparată. În plus se va construi încă o tribună acoperită, vizavi de actuala tribună centrală. Fosta lojă VIP va fi demolată (deja a fost demolată astăzi), iar în locul ei se va construi un bloc întreg, cu birouri, vestiare, sală de forță, hotel și desigur lojă VIP. 
3. Stadionul va avea piste de alergări.
4. Guvernul a alocat deja 7 milioane de lei pentru demararea lucrărilor. În total, costul lucrărilor sunt estimate la 80 de milioane de lei sau circa 4 milioane de euro.
5. Stadionul va avea gazon natural.



Conform contractului agentul economic este obligat să dea în exploatare Arena în noiembrie 2020. Însă autoritățile noastre susțin că lucrările se vor finisa mult mai devreme, în toamna anului 2019 și vor dura doar 2 ani. 

În cazul în care totul va decurge conform proiectului, Arena din Nisporeni va putea găzdui meciuri internaționale, iclusiv cupe europene sau partide cu participarea naționalelor Moldovei. 


P.S. Ceremonia de demarare a lucrărilor a fost, de fapt, o rugăciune spusă de 4 preoți, tradiție locală, din ce am înțeles. Iar la ”sjujbă” au asistat copii din cele 4 grupe de fotbal de la școala sportivă din Nisporeni, cât și foști sportivi de performanță, de exemplu halterofilul Igor Bour. 

Tot la ceremonia de astăzi a fost prezent și secretarul general al PD, Constantin Botnari, a doua persoană în Stat (neoficial), dar și ministrul Vasile Bâtcă - ceea ce deja, părerea mea, e serios. De asta sunt aproape sigur că proiectul va fi dus la bun sfârșit în cel mai scurt timp, iar Nisporeniul va avea un stadion modern, conform standartelor europene.


  
Mai multe poze găsiți pe pagina de facebook a clubului de fotbal Speranța Nisporeni: https://www.facebook.com/fcsperanta/

duminică, 1 octombrie 2017

Show-ul lui Ștefan. Despre deplasarea la Bălți

Sunt multe de spus despre deplasarea la Bălți. De la drumurile oribile și până la show-ul lui Ștefan Stoica. O să încep cu ultima.

Trebuie să fii meseriaș, tare de tot, vorbesc serios, ca să faci așa în timpul meciului, ca arbitrul să înceapă să fluiere doar pentru echipa ta. Nu zic că arbitrul a influiențat cumva rezultatul partidei. Dar circul lui nea Ștefane de pe marginea terenului a fost ”ceva”. Așa ”ceva” Cristian nu poate, recunosc.

De ce s-a zbătut atât de tare nea Ștefane la acest meci? E simplu. Orgoliul rănit. Toată lumea știe că soarta lui la Zimbru s-a prescris încă la amicalul Zimbru - Speranța 0-2, în care echipa lui Stoica n-a văzut mingea. Și normal, ca orice român orgolios, nea Ștefane a pregătit impecabil meciul de campionat cu Nisporeniul lui Cristian. Mai ales partea artistică, la care e campion detașat al Moldovei, fără discuții.

Și încă o dată despre meci - da, Zaria a meritat victoria. Au jucători mai valoroși, recunosc, aproape în toate compartimentele. Au și salarii de câteva ori mai mari. Dar la capitolul ”echipă”, Speranța a arătat mai bine. 

Meciul practic s-a rupt după golul 2 al bălțenilor. Până atunci Speranța a avut o posesie net superioară, a controlat jocul și doar greșelile individuale ale unor jucători, lipsa valorii certe au condus spre scorul de pe tabelă. Acesta este fotbalul. De asta suntem mereu în căutare de jucători. Jucători de valoare.

Despre drumuri ce să zic? Sărmanii oameni care trăiesc în Bălți. Parcă ar fi după război. Dar fiecare își merită soarta, până la urmă. 

miercuri, 27 septembrie 2017

Vlad Goian, la Nisporeni

Sâmbătă, 30 septembrie, Speranța va juca la Bălți un meci extrem de important în economia clasamentului. Partida este programată pentru ora 16.00. În tur, la Hîncești, Zarea s-a impus cu 4-2, iar pe banca tehnică a bălțenilor s-a aflat atunci Vlad Goian.


Ce tangență mai are Goian cu cele 2 echipe? E destul de interesantă intersecția lui ca jucător.

Așadar, Vlad Goian a debutat ca jucător în anul 1992, la Olimpia Bălți. Atunci avea vârsta de 22 de ani. Era prima ediție a campionatului Moldovei la fotbal, iar Olimpia Bălți s-a clasat pe locul 9 din 12 echipe.

În sezonul următor, 1992/93, ediția a doua a campionatului Moldovei, Goian se transferă de la Bălți la Speranța Nisporeni, unde evoluiază timp de un an. Cu Goian în lot, Speranța s-a clasat pe locul 9 în Divizia Națională – același pe care a încheiat campionatul și fosta echipă a lui Goian, cu un an mai devreme. Iată așa o coincidență.

Și încă o curiozitate. Vlad Goian se află pe locul 2 în topul jucătorilor trecuți pe la Speranța Nisporeni, cu cele mai multe meciuri în Divizia Națională. Goian a adunat în total 232 de partide ca jucător în elita fotbalului moldovenesc. Mai multe meciuri decât el are doar Serghei Pogreban, 265. Pogreban, fost și pe la echipa Națională, a jucat la Nisporeni în sezonul 1997/98.
Cele mai multe meciuri în istoria Diviziei Naționale le are regretatul Serghei Stroenco - 445.

În calitate de antrenor al echipei din Bălți, Vlag Goian are un bilanț pozitiv cu Speranța: 2 victorii, un egal și o înfrângere (0-2, 1-0, 0-0 în sezonul 2016/17 și 4-2 în sezonul 2017) . Golaveraj 5-4. Goian a mai jucat, ca antrenor al Academiei Chișinău, un meci împotriva Speranței, pe 15 mai 2016: Speranța – Academia 0-0.

Iată așa un crâmpei din bogata istorie a clubului Speranța Nisporeni.

vineri, 22 septembrie 2017

Returul meciului furat

UPDATE: 24 septembrie 2017. Speranța - Spicul 2-0. Au marcat: Petar Planic (73) și Viorel Primac (90). Arbitru: Veaceslav Banari 


Da, anume așa consider meciul Spicul - Speranța 1-1, din etapa a 2-a, de la Orhei. Un meci furat. O victorie pe care tușierul Serghei Trofan din Bălți ne-a furat-o nouă, celor de la Speranța. 

Trofan a ridicat fanionul, iar Banari a fluierat ofside la golul perfect regulamentar marcat de Bugulov. 

Că golul a fost perfect regulamentar au decis chiar responsabilii cu arbitrajul de la Federație, care l-au suspendat atunci pe Trofan 5 etape. De altfel, omul de la Bălți n-a mai arbitrat de atunci...

Asta însă nu ne-a ajutat pe noi, cei de la Speranța, care am rămas fără 2 puncte bine-meritate... 


Speranța Nisporeni înaintea meciului cu Spicul de la Orhei
Pentru cine a uitat, Spicul ne-a egalat în minutul 94 !!!!!, dintr-un penalty dictat de arbitrul Veaceslav Banari, după ce mingea l-a lovit în mână pe fundașul nostru Bondarenco. Da-da. Anume l-a lovit, pentru că Bondarenco a întors capul la șutul lui Molla, iar mingea pur și simplu l-a lovit în mână de la o distanță de aproximativ 1 metru. 

Regulamentul, paradoxal, i-ar fi dat oricum dreptate arbitrului, indiferent dacă dădea sau nu penalty...

Așa că, așteptăm returul. A mai rămas puțin până duminică, 24 septembrie, ora 16.30, la Hîncești. 

Și vă rog, stimați arbitri, nu vă mai bateți joc de munca acestor băieți, că ei n-au nicio vină.



duminică, 17 septembrie 2017

Și asta e abia începutul...

Cu Petar Planic, imediat după semnarea contractului
Trebuia odată și odată să reiau postările pe blog. Și acum cred că e momentul cel mai bun. De ce? Pentru că sâmbătă n-am fost frecați de arbitri. Da, NU am fost frecați. Am pierdut pe teren meciul cu Milsami. Felicitări orheienilor. Pe arbitri nu-i felicit, pentru că bănuiesc că data viitoare, probabil, o să ne frece. Cel puțin așa s-a întâmplat cu Ivancenco, care a arbitrat perfect meciul cu Zimbru, apoi a venit și ne-a rupt cu Sheriff. Vorbesc de Speranța, echipă la care sunt angajat. 

Probabil că sunt mai mult subiectiv decât obiectiv atunci când vorbesc de meciurile Speranței. E și normal să fie așa. Și chiar dacă ar fi altfel, oricum nu m-ar crede aproape nimeni. Cert este că opinia mea de pe blog este doar opinia mea și poate să coincidă sau poate să NU coincidă cu poziția oficială a clubului Speranța. Pe blog scriu doar ceea ce mă doare pe mine personal.

Iar astăzi mă doare faptul că suntem departe de locul pe care îl merităm în clasament. Ghinionul, greșelile de arbitraj, greșelile conducererii, a stafului tehnic, a jucătorilor - toate au influiențat mai mult sau mai puțin rezultatul de pe tabelă. 


Sunt fragmente de meci pe care dacă le decupezi ai impresia că joacă o echipă de top de undeva de afară. Astfel de fragmente au fost și cu Sheriff, cât e ea de campioană. Au fost și cu Suruceni, și cu Dacia, în general în toate meciurile. Numai că după astfel de momente urmează o prăbușire inexplicabilă, uneori uluitoare, la fel, de scurtă durată, dar care ne costă puncte importante. 

Despre Cristian Efros. Fără să stau pe gânduri vă spun că e antrenorul care muncește cel mai mult dintre toți antrenorii cu care am colaborat. Și n-au fost puțini. Cristian are doar 25 de ani. A bătut toate recordurile naționale la capitolul cel mai tânăr antrenor. Și chiar dacă e foarte tânăr a știut să facă o echipă competitivă, cu care toți astăzi se socot. Ați văzut probabil ce a declarat Veaceslav Rusnac la conferința de presă. Asta e munca lui Cristian. Cred în el că va ajunge departe, cu condiția că va continua să se autoperfecționeze în acest ritm. 

În linii generale, îmi place echipa Speranța pentru că are stilul ei de joc. Are caracter, cu mici excepții. Joacă fotbal sau cel puțin tinde spre un joc combinativ, spectaculos, care să placă oamenilor. Fotbalul, doar, pentru oameni se face... Și vă mai spun un lucru sincer, în încheiere: mi-a zis mai multă lume din Hîncești că le place mai mult cum joacă Speranța decât Petrocub. Nu spun asta cu răutate. Vreau doar să accentuez că Speranța joacă spectaculos și că oamenilor le place. Înseamnă că suntem pe drumul cel bun.